Advertisement
TÂNJIND DUPĂ UN TRECUT MAI BUN / LONGING FOR A BETTER PASTMasă rotundă
8.10.2026, ora17:00, Sala Albastră, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău
Pornind de la distincția Svetlanei Boym dintre nostalgia restaurativă și nostalgia reflexivă (Boym, 2001), masa rotundă își propune să analizeze punctele comune și diferențele dintre formele de nostalgie față de perioada comunistă din România și Republica Moldova. Ne interesează nu doar cum este rememorat trecutul, ci cum este instrumentalizat: ce este pǎstrat în mod selectiv și ce se uită în mod activ.
Totodată, ne propunem să urmărim cum se intersectează memoria politică cu abordările instituționale și cu practicile artiștilor contemporani. Vom discuta despre rolul instituțiilor culturale în promovarea adevărului istoric, într-un context marcat de mişcǎri ideologice recurente, precum și despre rolul presei și al artiștilor în articularea unei prezențe critice în comunitate și în spațiul public.
Participanți
Dr. Olivia Nițiș este curatoare și cercetător senior în cadrul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române. Este membră a Asociației Internaționale a Criticilor de Artă din anul 2009. A primit premiul G. Oprescu al Academiei Române (în colectiv) pentru volumul ”Artiștii români în străinătate (1830 - 1940). Călătoria între formația academică și studiul liber”, Ed. ICR, București, în anul 2019. Este autoarea volumului ”Istorii marginale ale artei feministe” (Vellant, București, 2014). Specializată în artă modernă și contemporană, cu un interes particular pentru arta feministă, istoriile artei din Europa de Est și practica curatorială, ea se concentrează pe discursul critic privind genul, politica și reprezentarea în cultura vizuală, vizând în mod special mecanismele de ștergere sistemică a femeilor din istoria artei, dar și alte aspecte legate de relația dintre artă și politică precum și artă și știință. Este curatoarea primului proiect internațional de artă feministă din România - ”Perspective 2008” (Anaid, București) precum și organizatoarea și inițiatoarea primei conferințe internaționale dedicate problematicilor de gen, la Institutului de Istoria Artei al Academiei Române în 2009. A curatoriat în instituții și galerii de prestigiu precum: Muzeul Național de Artă Contemporană, București; Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal, Sibiu; Muzeul Național Cotroceni, București; Kulturkontakt Vienna; Propaganda Gallery, Varșovia; New York Foundation for the Arts, NY; Pragovka, Praga; Muzeul de Artă Contemporană din Zagreb.
În prezent curatoriază (împreună cu Andreea Căpitănescu) proiectul ”Tânjind după un trecut mai bun” bazat pe conceptul său privind nostalgia politică față de trecutul comunist – (prezentat la Tranzit.org/Iași și la Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, urmând să fie itinerat în decembrie 2026 la Muzeul Național al Țăranului Român din București). De asemenea, a curatoriat recent expoziția retrospectivă a Marcelei Rădulescu, ”Fibră. Radiografia Prezenței”, la Muzeul Național Cotroceni din București (inițiativă a Muzeului de Artă Brașov) și lucrează la expoziția personală a artistei croate Sandra Sterle care se va deschide în acest an la Muzeul Național Zadar, Croația.
Dr. Andreea Căpitănescu este curatoare, artistă și manager cultural, doctor în Arte vizuale al Universității Naționale de Arte din București, cu teza „Corpuri și arhitectură în mișcare. Performance în spațiul public” (2024). Este licențiată în Artă coregrafică la Facultatea de Teatru a UNATC „I. L. Caragiale” din București și a absolvit masterul în Management de proiect în limba engleză la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Este cofondatoare și președintă a Asociației 4Culture din 2010 și directoare artistică a WASP – Working Art Space and Production din București din 2012. Practica sa curatorială și cercetarea se situează la intersecția artelor vizuale, performance-ului și mediilor digitale și investighează memoria, reprezentarea și relațiile dintre practica artistică, spațiu și contextul social.
În peste două decenii de activitate, a inițiat și dezvoltat proiecte de cercetare, producție și prezentare a artei contemporane, printre care „Performance, architecture and landscape”, „Art and landscape narratives”, „Multispecies”, „Collective Wall. Liminal Marks” și expoziția „Comunitate în solitudine. Socializarea ca practică post-analog”. A curatoriat programul de artele spectacolului al festivalului Europalia România (2019–2020) și coordonează artistic proiecte de cooperare europeană, inclusiv „Arts on the Edge Spaces” și „Life Long Burning”. Împreună cu Asociația 4Culture, a primit premiul AFCN 2019 pentru „Promovarea culturii române în lume”, acordat proiectului eXplore festival.
Dr. Liliana Rotaru este istoric și conferențiar universitar din Republica Moldova, recunoscută pentru cercetările sale privind perioada sovietică. Își desfășoară activitatea academică la Universitatea de Stat din Moldova, unde predă istoria contemporană și relațiile internaționale ale secolului **. Este o specialistă de referință în studierea sistemului de învățământ din RSSM, analizând în lucrările sale politicile de sovietizare, rusificare și epurările ideologice din universități. Pe lângă activitatea la catedră, ea deține o funcție cheie în educația preuniversitară ca președinte al Comitetului Național Olimpic la disciplina Istoria Românilor și Universală. Pentru contribuțiile sale științifice remarcabile bazate pe documente de arhivă, a fost distinsă cu Diploma Guvernului Republicii Moldova.
Dr. Octavian Țîcu este istoric, conferențiar universitar și cercetător științific coordonator la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova. Licențiat, masterand și doctor în istorie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, este autorul a numeroase cărți și studii fundamentale axate pe istoria contemporană, totalitarismul sovietic, deportări și evoluțiile geopolitice din spațiul est-european (printre care volumele Homo Moldovanus Sovietic sau Rusia și separatismul transnistrean). Pe lângă o intensă activitate academică și civică, Octavian Țîcu a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ministru al tineretului și sportului (2013).
Dr. Ruslan Șevcenco este doctor în istorie și cercetător științific coordonator la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, având ca temă principală de cercetare evoluția vieții social-politice în RSS Moldovenească. A desfășurat o amplă activitate de cercetare în cadrul Institutului de Istorie al Universității de Stat din Moldova, consacrată studierii regimului totalitar-comunist, deportărilor staliniste și rezistenței antisovietice. Este autorul unor lucrări fundamentale în domeniu, între care se remarcă monografiile Viața politică în RSS Moldovenească, Rezistența anticomunistă în RSS Moldovenească și Dicționarul abrevierilor sovietice. Este o prezență activă în spațiul public, participând constant la dezbateri și intervenții în mass-media pe teme de istorie contemporană, control ideologic în perioada comunistă, precum și demontarea propagandei și a miturilor istorice din spațiul post-sovietic.
Ghenadie Popescu (n. 1971, Florești, Republica Moldova) este artist vizual și trăiește și lucrează la Chișinău. A studiat pictura la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, iar practica sa cuprinde obiectul, performance-ul, instalația, filmul și animația stop-motion. Lucrările sale explorează identitatea locală și memoria postcomunistă, tradiția și realitățile sociale și geopolitice ale Republicii Moldova.
Expoziție itinerantă TÂNJIND DUPĂ UN TRECUT MAI BUN / LONGING FOR A BETTER PAST
• 11–29 septembrie 2026 — tranzit.org/ Iasi
• 8 octombrie–22 noiembrie 2026 — Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău
• 7–20 decembrie 2026 — Muzeul Național al Țăranului Român, București
Curatoare: Olivia Nițiș & Andreea Căpitănescu
Concept și text curatorial: Olivia Nițiș
Lucrări de: Matei Bejenaru, Tatiana Fiodorova-Lefter, Mălina Ionescu, Mălina Moncea, Sarah Muscalu, Delia Popa, Ghenadie Popescu, Marilena Preda Sânc, Carmen Raszovsky, Gheorghe Raszovsky, Renée Renard. Identitate vizuală: Ciprian Ciuclea
Producător: WASP Studios
Parteneri: tranzit.org/ Iasi; Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Chișinău; Muzeul Național al Țăranului Român, București
Sponsor: AQUA Carpatica
Expoziția face parte din proiectul „Arhive vii. Memorie, identitate și gesturi cotidiene / Living Archives. Memory, identity and everyday gestures”.
Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Advertisement
Event venue
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Str. 31 August 1989, 121A,Chisinau, Moldova
Tickets
Concerts, fests, parties, meetups — all the happenings, one place.