Advertisement
Joi, 21 noiembrie, la ora 18.30, ne întâlnim la Conferința de Joi de la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2), la o discuție despre muzică și literatură, pornind de la recentul roman "Zavaidoc în anul iubirii", semnat de Doina Ruști și editat de Bookzone.Invitați: Doina Ruști și Rafael Taraca (pian).
Amfitrion: Cătălin D. Constantin.
Preț bilet: 10 lei.
Despre Zavaidoc și Bucureștiul anilor nebuni
În anii 20, cu precădere în anul 1923, bucureștenii ascultau muzică orășenească, descinsă din folclor și din vechile romanțe, dar și noutăți - arii de opertă adaptate, canțonete, romanțe compuse la cerere, jazz – și, desigur multă muzică lăutărească. Se cânta pe scenele teatrelor, prin grădini, prin restaurante, la cinematografe și la serbări private. Mai ales pănă în 1926, muzica venea direct din plămânii cântăreților, fără microfon. Patefonul încă era consacrat muzicii străine.
Printre vocile negustorilor ambulanți și claxoanele automobilelor, alături de scrâșnetul nou-apărutului tramvai electric, răsuna muzica lui Zavaidoc, venită din timpuri vechi, înnoită cu cerințele epocii, ridicându-se de multe ori de la serenada care mai purta încă ofurile și alintul fanariot, până la trilurile operetei sau la ritmul nestăvilit al muzicii de import, între care Lindy Hop și Charleston-ul influențează ritmurile aurohtone.
În explozia generală de petreceri și dorințe, Zavaidoc aduce un stil, creează chiar o școală, punându-și amprenta pe muzica veche, salvând cântece condamante altfel la uitare. Repertoriul lui impresionant, mai ales după ce a fost imprimat pe discuri și în studiourile de radio, a constituit baza muzicii orășenești de după război dar și un fel de arhivă a muzicii vechi românești, mulți cântăreți de după el preluându-i în totalitate muzica și inovațiile.
Dar valoarea cântecelor lui Zavaidoc stă și în eposul lor, care aduce la suprafață o lume cu metalitățile ei.
Multe sunt moșenite, multe transpun evenimentele importante ale momentului. Zavidoc e contectat la marea poveste a omului mediu, îi simte pulsul și fericirile. Tocmai de aceea, cântăreții de după el au simțit nevoia să-i modifice de multe ori versurile, pentru că nu aveau propriatea sensului, pierduseră legătura cu spiritul vechi al lumii.
Doina RUȘTI, cu 40 de titluri traduse în peste 15 limbi, este o prozatoare putenică și de largă recunoaștere. A scris romane cu miză socială, ca Fantoma din moară (2008) și Lizoanca la 11 ani (2009) ), Logodnica (2017), dar este mai ales cunoscută prin trilogia fanariotă, compusă din romanele Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015). A mai publicat Zogru (2006), Cămașa în carouri (2010), Omulețul roșu (2004), Mămica la două albăstrele (2013), Paturi oculte, și două volume de povestiri.
Cel mai recent roman al său este Zavaidoc în anul iubirii (2024, Bookzone).
Aproape toate scrierile sale au fost reeditate în mai multe ediții, având și o serie de autor. Între cele mai recente romane traduse, amintim L’omino rosso (2021, Roma), The Book of Perilous Dishes (2022, 2024, Londra), Zogru (2022, Marsilia) și A malom kísértete (2024, Budapesta), Dorëshkrimi fanariot (2024, albaneză, Prishtinë). A primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România / 2008 și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române / 2009.
Doina Ruști a înființat grupul Ficțiunea, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București. Are titlul academic de profesor univ. dr., cu specializarea în istoria culturii și civilizației universale pentru film.
http://www.doinarusti.ro
Rafael TARACA
Profesor de Teorie-Solfegiu-Dicteu și Educație Muzicală, la Colegiul Național de Arte Dinu Lipatti, cântă la pian și saxofon. Absolvent al Universității Naționale de Muzică, cu un master în pedagogie muzicală, Rafael Taraca este prezent în viața culturală a capitalei prin concerte și conferințe.
Cătălin D. CONSTANTIN este antropolog, editor și conferențiar la Facultatea de Litere a Universității din București. Autor a numeroase expoziții internaționale și a unui număr impresionant de articole și studii, este preocupat în egală măsură de ficțiune, coordonând, printre altele, antologii tematice de proză.
Semnează în mod curent cărți-album, între care Orașe în rezumat. Piețe din Europa si istoriile lor (2017), De la ișlic la joben. Modă și lux la Porțile Orientului, text de Constanța Vintilă-Ghițulescu (2014), Les Monastères d’Olténie, în colaborare cu Neagu Djuvara (2012) ș.a.
Dintre cărțile sale recente amintim Viața de zi cu zi în documente de familie, 2013, World Heritage Sites in Romania (text și imagine), 2013, Danube Delta (coautor, 2009) etc.
Coordonatorul Conferințelor de Joi:
Conf. univ. dr. Cătălin D. Constantin.
Advertisement
Event Venue & Nearby Stays
Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu, Bulevardul Ion C. Brătianu 2, 030174 Bucharest, Romania,Bucharest, Romania
