Name: MARTIRIUL LUI HOREA, CLOȘCA ȘI CRIȘAN 241
Start: 2026-02-28T17:00:00+02:00
End: 2026-02-28T20:00:00+02:00
Location: Casa de Cultura a Studentilor Cluj Napoca Oficial

$MARTIRIUL LUI HOREA, CLO\u0218CA \u0218I CRI\u0218AN 241$

📍 Sâmbătă, 28 februarie 2026, începând cu ⏰ ora 17:00, vă invităm la 📙 Conferința „DAVID PRODAN-MARELE ISTORIC AL TRANSILVANIEI” susținută de Acad. Prof. univ. dr. IOAN-AUREL POP, Președintele Academiei Române. Aceasta va fi urmată de 📑 lansarea cărții „RĂSCOALA LUI HOREA”, de D. PRODAN (vol. I–II, ediție de IOAN-AUREL POP).
🔸 Ediția a III-a, aniversară, apărută sub egida: Academia Română, Institutul de Istorie „George Barițiu”, Centrul de Studii Transilvane, Consiliul Județean Hunedoara, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, Fundația Transilvania Leaders, Asociația Școala Ardeleană de Editare și Promovare a Cărții. Cuvânt-înainte de Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române. Medalion biobibliografic de Mircea-Gheorghe Abrudan. copertă: Ion Vlasiu, Horea (vol. 1: studiu de portret; vol. 2: machetă).
🔸Despre carte vor vorbi Vasile Pușcaș, Ioan Chirilă, Mircea Gheorghe Abrudan, Ioan Drăgan și
Mircea Popa.
Recital poetic: Horia Bădescu.
Recital muzical: Nucu Pandrea.
Amfitrion: Flavius Milășan
În deschidere: Daniel Metz, Irimie Popa, Ioan Sebastian Bara
🔸 Evenimentul se va desfășura la Casa de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș” Cluj-Napoca.
🔸 Organizatori: Casa de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș” Cluj-Napoca, Fundația Transilvania Leaders, Institutul de Istorie „George Barițiu”, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara–Deva, Societatea Cultural Patriotică „Avram Iancu” Filiala Cluj.
Despre carte:
🔸 Ediția de față, aniversară, la 240 de ani de la Martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan (2024), o reia pe cea publicată la Editura Științifică și Enciclopedică în anul 1984, revăzută de autor. Intervențiile au fost minime, deoarece lucrarea lui D. Prodan „Răscoala lui Horea” este un model de scriere istoriografică, dar și de redactare. Speranța noastră este că va fi citită și receptată în continuare pe măsura valorii ei. „Răscoala lui Horea” este un monument al scrisului istoric, iar autorul ei, David Prodan, a fost cel mai mare istoric al Transilvaniei din secolul al **-lea. – Ioan-Aurel Pop
📚 Despre volumul I:
🔸 „Ridicarea de la 1784 a iobagilor români din Transilvania, intrată în istorie sub numele de „Răscoala lui Horea”, e prima zguduire puternică a orânduirii feudale din cuprinsul țării noastre. Ea deschide procesul revoluționar, de răsturnare a raporturilor feudale. Dar mai e în același timp și prima afirmare violentă a conștiinței de sine a poporului român din Transilvania, izbucnind aceasta cu putere elementară acum chiar de la temeliile sale. Plasată în cadrul larg al istoriei generale, răscoala se produce într-un răstimp de mari eforturi de regenerare a vechiului regim, dar și de mari răsturnări revoluționare. Ne găsim într-un secol presărat de răzvrătiri, de răscoale, dar marcat și de mari revoluții, prevestind o lume așezată pe noi temelii, după Revoluția Americană și în preajma marii Revoluții Franceze. Ne găsim în plin secol al luminilor, al despotismelor luminate, în secolul unei noi revoluționări a gândirii umane însăși.” – D. Prodan
🔸 „David Prodan a dovedit că „Răscoala lui Horea” a însemnat modalitatea țărănească, populară de rezolvare a chestiunii naționale, de emancipare a națiunii române, așa cum mișcarea „Supplex”-urilor a fost forma politică de emancipare a națiunii, iar „Școala Ardeleană” a reprezentat calea culturală (intelectuală) de emancipare a aceleiași națiuni române. Ideea eliberării națiunii a funcționat în secolul al XVIII-lea pe căi paralele, care nu au comunicat între ele, dar au pregătit drumul pentru Revoluția de la 1848. În acest mers, „Răscoala lui Horea” a reprezentat o etapă fundamentală pe drumul emancipării țărănimii și al națiunii române.” – Ioan-Aurel Pop
📚 Despre volumul II:
🔸 „Horea e inima masei, nu superiorul detașat al ei. […] Real sau imaginar, Horea a jucat un rol capital în răscoală. În așa măsură că evenimentul însuși s-a fixat, și în mintea contemporanilor, și în istorie, sub numele de „Răscoala lui Horea”. Ba în mintea nobilimii chiar sub cel de „Lumea lui Horea”. […] Nici istorici potrivnici nu i-au putut nega o legitimă intenție: emanciparea poporului său.” – D. Prodan
🔸 „Autorul – cum singur spune – a lăsat „actorii, evenimentele, răscoala însăși să se nareze”; […] Portretul lui Horea – din această carte a lui David Prodan – se proiectează parcă în univers cu o forță extraordinară […] Horea crește mereu, „ca viteazul din poveste”, și se întruchipează parcă în însuși poporul român.” – Ioan-Aurel Pop
🔸 DAVID PRODAN – medalion biobibliografic
🔸 Academicianul David Prodan (1902-1992) face parte din galeria celor mai mari istorici ai Transilvaniei și din panteonul culturii române a secolului **. S-a născut la 13 martie 1902, în localitatea Cioara, astăzi Săliștea, județul Alba, din părinții Ilie Prodan și Ana, născută Moțu, „țărani, agricultori”, după cum el însuși mărturisește în memoriile sale, publicate în anul 1993. A urmat școala primară confesională ortodoxă din localitatea natală, apoi și-a continuat studiile la gimnaziul de stat maghiar din Sebeș, la Colegiul Reformat (calvin) „Kún” (1913-1919) și la Liceul „Aurel Vlaicu” (1919-1921) din Orăștie. După examenul de „maturitate”, a studiat „limba română și istorie” la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității „Daciei Superioare” din Cluj (1921-1924), unde a avut profesori nume mari ale filologiei, literaturii și istoriei românești, precum: Sextil Pușcariu, G. Bogdan-Duică, Vasile Bogrea, Alexandru Lapedatu, Ioan Lupaș, Ioan Ursu, Constantin Marinescu, Silviu Dragomir și Virgil Bărbat. În anul 1938, și-a susținut doctoratul la Universitatea „Regele Ferdinand I” din Cluj, sub coordonarea preotului profesor univ. dr. Ioan Lupaș, membru al Academiei Române, cu o teză despre „Răscoala lui Horea în comitatele Cluj și Turda”. A urmat specializări și documentări științifice la Budapesta, Viena, Veneția, Padova, Florența, Siena, Pisa, Genova, Milano, Paris și Istanbul. Și-a început cariera ca arhivist (1924-1937) în cadrul Direcției Regionale Cluj a Arhivelor Statului din România, fiind promovat pe posturile de arhivar (1938), bibliotecar (1938-1941), bibliotecar-șef (1941-1948) la Biblioteca Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj, apoi șef de lucrări (1943-1948) la Institutul de Istorie Națională din Cluj–Sibiu, cercetător științific și șef de secție (1948-1972) la Institutul de Istorie și Arheologie din Cluj, profesor universitar (1948-1962) de istorie medievală și modernă la Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Victor Babeș”, apoi la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai, pensionat în urma unor presiuni ale conducerii Catedrei de Istoria României. În toamna anului 1943, a fost implicat în mișcarea de stânga, a fost arestat și împrocesuat în grupul lui Zevedei Barbu, fiind închis timp de o lună în închisoarea militară din Sibiu. La sfârșitul anului 1947, a demisionat din Partidul Comunist, după ce trăise un „moment de șoc personal” la alegerile falsificate de comuniști în noiembrie 1946. Îi revine meritul de a fi salvat, în anii 1949-1950, fondurile de manuscrise și de carte veche românească din arhivele și bibliotecile Seminarului și Mitropoliei Greco-Catolice de la Blaj și Oradea, în urma desființării Bisericii Unite cu Roma de către regimul comunist la 1 decembrie 1948, întemeind, pentru depozitarea lor, Biblioteca Filialei Cluj a Academiei Române. A fost membru corespondent (1948) și titular (1955) al Academiei Române, apoi membru (1970) al Academiei de Științe Sociale și Politice, membru onorific al Asociației Istoricilor Americani, ales în 1986 la propunerea lui Keith Hitchins. A fost președinte de onoare (1991-1992) al Centrului de Studii Transilvane al Fundației Culturale Române. În anul 1940, s-a căsătorit cu Floarea (Florica) Vlădescu, pe care a iubit-o cu devotament 60 de ani, neavând însă copii. A trecut la cele veșnice în ziua de 11 iunie 1992 și a fost înhumat în Cimitirul Central din municipiul Cluj-Napoca.
🔸 În memoria profesorului, Universitatea Babeș-Bolyai a inaugurat, în anul Centenarului Marii Uniri, 2018, Muzeul Memorial „David Prodan” în clădirea în care a locuit la Cluj-Napoca, iar din anul 2019 oferă Bursa „David Prodan”. O stradă din municipiul Cluj-Napoca, școala gimnazială din Săliștea, Colegiul Național din Cugir și Asociația Arhiviștilor îi poartă numele, iar Fundația Culturală „Magazin Istoric” oferă anual Premiul „David Prodan”.
🔸 David Prodan s-a afirmat ca istoric și arhivist de prestigiu internațional, specialist în istoria socială a Transilvaniei medievale, problema iobăgiei în Transilvania secolelor XVI-XIX, urbariile, emigrația românească din Țara Românească și Moldova în Transilvania în secolul al XVIII-lea, lupta pentru emancipare politică a românilor transilvăneni în secolul al XVIII-lea, „răscoala lui Horea”, probleme economice relative la Transilvania secolului al XVII-lea.
🔸 Cele mai importante lucrări prodaniene sunt: „Răscoala lui Horea în comitatele Cluj și Turda”, București, 1938; „Teoria imigrației românilor din Principatele Române în Transilvania în veacul al XVIII-lea. Studiu critic”, prefață de I. Lupaș, Sibiu, 1944; „Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării națiunii române”, Cluj, 1948; „Iobăgia în Transilvania în secolul al XVI-lea”, vol. I-III; „Răscoala lui Horea”, vol. I-II; „Iobăgia în Transilvania în secolul al XVII-lea”; „Problema iobăgiei în Transilvania (1700-1848)”; „Transilvania și iar Transilvania. Considerații istorice”.
🔸 Titlurile prodaniene „Supplex Libellus Valachorum”, „Iobăgia în Transilvania” și „Răscoala lui Horea” sunt opere fundamentale în cunoașterea istoriei românilor din Transilvania în perioada Evului Mediu și în modernitate.
🔸 Pentru amănunte privitoare la biografia și opera sa, a se vedea: David Prodan, „Memorii”, Editura Enciclopedică, București, 1993; Nicolae Bocșan ș.a., „D. Prodan: Puterea modelului”, Cluj-Napoca, 1995; „L-am cunoscut pe Academicianul David Prodan”, Zalău, 2002; Veronica Turcuș, Mircea-Gheorghe Abrudan, „Prodan David”, în „Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric românesc”, vol. IV (O-R), Suceava, 2021, pp. 298-299. (CȘ II dr. Mircea-Gheorghe Abrudan, Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române)
Detalii despre carte și comenzi: https://h7.cl/1oyhc