Advertisement
Colocviul „Literatura română ca literatură mondială” urmărește discutarea fenomenelor literare și culturale românești din perspectiva metodologiilor recente, bazate mai ales pe relațiile centru-periferie și interperiferice care au determinat conceptualizarea și formarea culturii autohtone în ultimele secole, din perioada modernă până astăzi. Pornind de la analiza sistemelor-lume (world-systems analysis) a lui Immanuel Wallerstein, care a consacrat în anii ’70 modelul tripartit centru-semiperiferie-periferie, și ajungând la lucrarea deja celebră a Warwick Research Collective, Combined and Uneven Development (2015), a devenit din ce în ce mai vizibilă în studiile culturale și literare conexiunea dintre capitalismul global, inegalitățile structurale pe care le generează și evoluția culturilor periferice și minore. Anul acesta tema colocviului este dată de regimurile de relevanță ale literaturii, teoretizate de Galin Tihanov pe urmele conceptului proiectat în anii ’60 de Michel Foucault. În The Birth and Death of Literary Theory, volumul său publicat în 2019 la Stanford University Press, Galin Tihanov propune conceptul de „regimuri de relevanță” pentru a descrie modul în care literaturii i-au fost conferite, de-a lungul istoriei moderne, accepțiuni și funcții diverse. De la un regim de relevanță în care literatura era pusă în slujba unor proiecte politice (cel mai adesea proiecte de construcție națională) sau sociale (texte cu rol educativ, moralizator), s-a trecut la valorizarea literaturii ca discurs autonom și, mai recent, la regimul în care primează valoarea de piață și de entertainment a textului literar.
Pe scurt, în evoluția culturală modernă, literatura a fost valorizată, pe rând, pentru potențialul ei politic (în mare în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al **-lea), estetic (mai ales în perioada interbelică, după ascensiunea formalismelor în teoria literară) și de entertainment (îndeosebi în perioada postbelică, odată cu expansiunea societății de consum). Aceste funcții ale literaturii au coexistat, categoric, dar mereu una dintre ele a dominat și a decis asupra felului în care literatura a fost văzută în societate. Și, mai mult, a decis asupra felului în care literatura a fost atât scrisă, cât și citită. Tihanov demonstrează că aceste definiții și roluri diferite atribuite literaturii (incluzând aici statutul textului literar, statutul ontologic și social al scriitorului, efectul pe care trebuie să îl aibă opera asupra cititorului etc.) nu au produs doar curente literare distincte, ci și metadiscursuri (critice) complementare.
Colocviul se adresează în primul rând studentelor și studenților de la facultățile de Litere din țară și din străinătate care studiază literatura română, dar ne interesează și lucrări din zona celorlalte specializări filologice sau a altor științe umaniste (filosofie, studii de teatru și film, antropologie, studii culturale ș.a.) și acceptăm, totodată, contribuții din sfera științelor sociale sau a celor exacte care tratează tema propusă (analize sociologice, interdisciplinare, procesarea limbajului natural etc.).
Se pot înscrie la colocviu studente și studenți din ciclurile de licență și masterat, indiferent de specializare. Fiecare participant va avea la dispoziție câte 20 de minute pentru prezentarea lucrării, iar la fiecare secțiune membrii juriului vor organiza sesiuni de feedback și de Q&A pentru discutarea lucrărilor. ULBS va asigura cazarea și masa participanților timp de maxim 3 nopți (6-9 mai). Premiile colocviului vor consta în pachete de cărți (cele mai noi apariții din zona studiilor literare și a studiilor culturale și reviste de profil) și în publicarea lucrărilor selectate în reviste academice, precum Transilvania (indexată în bazele de date internaționale SCOPUS – Q1, EBSCO și ERIH Plus) sau Caietele „Lucian Blaga” (ERIH Plus).
Fiecare ediție a colocviului propune spre dezbatere o temă-cadru și un volum de studii literare apărut de curând. Tema ediției din acest an a colocviului este Regimuri de relevanță, iar cartea discutată va fi The Birth and Death of Literary Theory: Regimes of Relevance in Russia and Beyond de Galin Tihanov. De asemenea, în cadrul colocviului va fi lansată – cu participarea autorului – traducerea în limba română a unei selecții din studiile lui Tihanov la Editura ULBS.
În acest sens, sugerăm câteva teme posibile, însă încurajăm depășirea acestora prin orice subiect, atâta vreme cât este tratat în paradigma world literature:
Regimul politic al literaturii, teatrului și filmului
- identitate și construcție națională în literatura română în context transnațional;
- interpretări deterministe și sociale ale literaturii;
- analize ale opțiunilor politice ale autorilor și ale misiunilor politice ale literarului în contextul unor scenarii geopolitice mai ample, regionale, continentale sau mondiale;
- analize comparative ale reflectării temelor politice în scrierile literare privind momente-cheie ale definirii statului român (Revoluția de la 1848, Războiul de Independență, WW1 & WW2, Revoluția din 1989 etc.);
- literatura ca vehicul emancipator pentru teme sociale și muncitorești: răscoală, revoluție, grevă, sindicat;
- literatura în comunism și construirea unui regim politic totalitar;
- rețele transmediale de reprezentare politică: film, teatru, muzică;
- postcomunism și postcolonialism: rețele de valorizare politică dincolo de axa Est-Vest;
- literatura ca vehicul emancipator pentru teme identitare și politice: teme feministe, literatura despre minoritățile naționale, literatură queer etc.
Regimul estetic al literaturii, teatrului și filmului
- autonomia esteticului și valorizarea literaturii;
- interpretări formaliste și tematism;
- analize ale importului de tehnici literare și valorizarea „procedeului” (în sens formalist);
- modernism și importuri centru-periferie: balzacianism, baudelairianism, proustianism etc.;
- „postmodernism fără postmodernitate” și alte forme de analiză a literaturii ca mecanism autonom de motivațiile sociale;
- dezbaterile despre fluxul conștiinței și alte tehnici narative;
- fetișizarea științei în producția artistică;
- genuri literare și superioritatea lor în funcție de realizarea estetică;
- estetism literar și estetism vizual: valorizări estetice ale transmedialului.
Regimul de entertainment al literaturii, teatrului și filmului
- rețele de literatură de consum (import-export);
- literatura populară în context transnațional;
- genuri de consum în literatura română comparativ cu alte literaturi;
- trecerea literaturii politice în regimuri de „entertainment”;
- realism capitalist și imposibilitatea depășirii schemelor comerciale;
- impunerea literaturii ca „terapie”;
- literatura ca self-help și literatura motivațională;
- rețetele cinemaului ca strategii de entertainment;
- împotrivirea la forme de comodificare și estetici anti-consum.
Propunerile de lucrări (numele autorilor, afilierea instituțională, titlul și un rezumat de c. 1500- 2.000 de semne) se vor trimite, fie individual, fie instituțional (prin intermediul coordonatorilor/însoțitorilor la colocviu), până în data de 11 aprilie 2025, pe adresele [email protected] și [email protected], cu titlul mesajului „Colocviu LRLM 2024”. Vă așteptăm cu drag la Sibiu!
Advertisement
Event Venue & Nearby Stays
Bd-ul.Victoriei, Nr.5-7, 550024, Bulevardul Victoriei 7, 550024 Sibiu, România,Sibiu, Romania
