"Chantal by us": tururi curatoriale 15.02 & 01.03

În zilele de 15 februarie și 1 martie, la ora 14:00, vă invităm să participați la tururile curatoriale cu Alex Radu în cadrul expoziției "Chantal by us", la /SAC Berthelot (str. Gen. H.M. Berthelot nr. 5, interfon 10). Turul de pe 1 martie va marca, de asemenea, finisajul expoziției "Chantal by us".
Intrarea este liberă.
Pentru rezervări prealabile, accesați linkul următor:
https://forms.gle/NgwaCAw4mKhcLaKw6
"Chantal by us" este un proiect de teatru de/re-structurat și des/re-compus experimental- exploratoriu într-un spațiu de expoziție (de galerie), prezentând performance-uri - de/cu Paula Dunker, Katia Pascariu și Nicoleta Lefter -, instalații audio și video - de Vlaicu Golcea și Laura Săvuțiu -, lucrări video performative - de/cu Paula Dunker, Katia Pascariu, Mihaela Michailov și Laura Săvuțiu -, cu un contrapunct radical, dramatic, în lingvistica (și stilistica) vizuală, realizat prin lucrările lui Mircea Suciu, a căror tematici se împletesc cu/ continuă/ prelungesc/ verticalizează tematicile lucrărilor performative realizate în "Chantal by us". Lucrările lui comentează (chiar și prin titlurile lor) și lucrează într-un mod similar cu redeschiderea/ reinterpretarea/ recontextualizarea unor repere (temporalități) vizuale-culturale majore/istorice suprapuse într-un prezent, în viața personală/ artistică, în de-acum-ul lucrărilor și al prezentării lor astfel (ca temporealități coprezente) la /SAC (Berthelot).
***
„Chantal by us”, Chantal Akerman și cartea ei „Mama râde”. Biografii interdisciplinare într-un teatru al grijii. O serie de performance-uri, instalații video-sonore și imagini-obiect în spațiul /SAC Berthelot, începând cu 12 noiembrie. Câte camere, atâtea situații, câți pereți, atâtea instanțe. Ele povestesc despre trauma transgenerațională, îmbătrânire și vulnerabilitate, munca de îngrijire, relația tensionată dintre artă, spațiu real/ spațiu intim/ spațiu socio-politic și muncă, intrând într-un dialog cu opera vastă și unică a unei artiste emblematice a sec. **. Lucrările prezentate vorbesc despre felurile în care această operă e percepută astăzi și rezonează cu realitățile locale și intim-personale ale artistelor și artiștilor implicate/ți. Explorare teatrală, laborator de cercetare interdisciplinară, tentative hibride de a reacționa la artă prin artă, vorbind despre viață și moarte.
***
Chantal Akerman (1950, Bruxelles - 2015, Paris) cineastă, scriitoare și artistă multimedia, a fost o pionieră în domeniul filmelor feministe și experimentale. Părinții ei, polonezi, au supraviețuit Holocaustului, aceasta devenind și o temă recurentă de cercetare în toată opera ei: trauma transgenerațională și explorarea identității sale evreiești. In 2022, revista Sight and Sound a desemnat filmul „Jeanne Dielman, 23, quai du Commerce, 1080 Bruxelles” (1975) ca fiind cel mai bun film din toate timpurile. Pentru prima dată în 70 de ani, celebrul sondaj realizat o dată la 10 ani pune pe primul loc un film regizat de o femeie, care adoptă o abordare conștientă și radical feministă în ceea ce privește cinematografia. De la filme de ficțiune și autoficțiune, a trecut și prin documentar, scurt și lung metraje, și, mai târziu, după 1995, la instalații video în spații expoziționale precum Jeu de Paume, MoMA, Centre Pompidou, Documenta 11, Palais de Tokyo, Bienala de la Veneția, Bienala de la Sao Paulo. Considerată drept una dintre cele mai importante regizoare europene ale generației sale, Akerman a realizat și peste 15 instalații video: „Aș dori ca vizitatorii să aibă o experiență fizică prin timpul utilizat în fiecare cadru. Vreau ca timpul să se desfășoare în interiorul lor, să simtă cum timpul pătrunde în ei.”
***
Parteneri: /SAC, Centrul Replika, Black Button Books, Centrul de artă comunitară Vârsta4 și Centrul Rezidențial Moses Rosen
Evenimentele fac parte din proiectul cultural “Mama râde - biografii interdisciplinare într-un teatru al griji”, inițiat și organizat de Asociația ADO - arta pentru drepturile omului și co-finanțat de către Administrația Fondului Cultural Național – AFCN.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.